Semnătura electronică, tot mai cerută pe timp de pandemie. Cum se obține. Interviu cu directorul general adjunct al certSIGN, Costin Burdun

0 Comment
384 Views

Semnătura electronică a fost hopul de care am dat mulți în momentul în care statul ne-a cerut să completăm declarațiile pe propria răspundere în starea de urgență.

De la declarațiile tipizate sau de la cele de acum, din starea de alertă, semnătura electronică a devenit o unealtă și dacă avem ceva de rezolvat la ANAF, CNAS, ITM sau la ONRC. Semnătura electronică NU trebuie confundată cu scanarea semnăturii.

Costin Burdun, Deputy CEO al companiei certSIGN (una dintre cele cinci companii de la noi care asigură semnătură electronică printr-un certificat, acreditată de Ministerul Comunicațiilor) ne spune cum putem obține această e-signature.

Domnule Costin Burdun, ce ar trebui să știm despre semnătura electronică?

Utilizarea semnăturii electronice calificate are multiple beneficii, de la rapiditate, economie de timp și comoditate, la garanția legalității documentelor semnate electronic și siguranța datelor transmise. În același timp, utilizarea semnăturii electronice nu este complicată și există diverse modalități de a semna documente electronice cu semnătură electronică calificată. Există modalitatea clasică, utilizând un token criptografic, pentru cei care lucrează preponderent de la birou, pe o stație de lucru. Dar există și o modalitate adaptată nevoilor de mobilitate, semnătura calificată la distanță (spre exemplu, Paperless Websign dezvoltată de certSIGN) cu care încarci documentul, autorizezi semnarea și, apoi, descarci documentul semnat electronic. Semnarea la distanță se poate face de pe orice dispozitiv (laptop, mobil, tabletă), nu depinzi de accesul la un dispozitiv suplimentar, cum este acel token criptografic. Este, așadar, rapid, comod și nu mai apar constrângeri de spațiu și de timp. Noi suntem pregătiți să oferim suport pas cu pas pentru utilizatorii începători sau pentru orice utilizator care întâmpină dificultăți. O facem deja de câteva săptămâni cu brio și ne bucurăm să vedem că interesul pentru semnătura electronică a crescut în ultima perioadă.

În perioada stării de urgență, semnătura electronică devenise stringentă în cazul declarației pe propria răspundere (până să aflăm că putem scrie documentul și de mână). Aveți date legate de numărul românilor care a apelat la ea și nu la variantele print sau scrisul de mână?

Semnătura electronică a devenit și mai de interes în perioada stării de urgență. În primul rând, companiile au început să o folosească mai mult pentru a interacționa cu instituțiile statului care au mutat on-line activitatea de la ghișeu și pentru a semna documente interne sau contracte.

Legat de declarația pe proprie răspundere, nu avem date cu privire la câți români au apelat la semnătura electronică și nu la varianta print sau scrisul de mână. Vă spun sincer, personal, pentru mine, am decis că este mai bine să am un document pe hârtie, decât unul semnat electronic, pentru a nu risca să nu mi se accepte documentul la un control. Desigur, aș fi contestat și aș fi câștigat, cu siguranță, în justiție, dar sunt de părere că o perioada atât de grea, cum a fost cea de urgență, nu este pentru experimente. Mulți colegi și multe alte cunoștințe, obișnuite cu semnătura electronică, au fost mai îndrăznețe decât mine și au semnat declarația electronic cu semnătura calificată.

Nu am susținut nici abordările așa-zișilor „revoluționari’ în domeniul transformării digitale, care au solicitat să se poată semna cu degetul pe tabletă sau pe telefon, adică tot un fel de experimente, care în niciun caz nu sunt în interesul cetățeanului. Gândiți-vă că, dacă mecanismul de semnătură electronică nu este suficient de sigur, puteai foarte ușor să te trezești că ai făcut o declarație care, de fapt, să nu fi fost a ta!

CertSIGN pregătește, zilele acestea, un Ghid de bune practici în privința semnăturii electronice. De unde a apărut această nevoie?

Pandemia actuală a determinat multe companii și instituții publice să adopte un sistem de lucru de acasă , iar soluţiile de digitalizare și de transpunere a proceselor în mediul electronic au devenit esenţiale pentru asigurarea continuităţii activității. La asta se adaugă și contextul legislativ din România – ordonanța de urgență care reglementează utilizarea semnăturii electronice în raport cu instituțiile publice care sunt obligate să primească documentele astfel semnate. Dacă în domeniul privat semnătura electronică nu este obligatorie și adoptarea ei ține de decizia companiei, în zona instituțiilor publice, obligativitatea introdusă recent de a accepta semnătura electronică a dat naștere unor adevărate avalanșe de întrebări de la cele mai simple ca ce este o semnătură electronică, ce tipuri de semnătură pot fi utilizate, cum se face verificarea acestora, la întrebări legate de utilizare, recunoaștere legală etc. Așa ne-am dat seama că ar fi util un Ghid de bune practici privind utilizarea semnăturii electronice. În realizarea lui folosim experiența din România, precum și cea din grupurile de lucru și comitetele de standardizare unde suntem membri: ETSI (organismul european de standardizare) și Cloud Signature Consortium (CSC).

Ce va conține, exact, Ghidul de bune practici?

Ghidul va include răspunsurile la întrebările menționate mai sus și la alte întrebări care credem noi că ar putea apărea în legătură cu utilizare semnăturilor electronice. În fapt, Ghidul de bune practici în utilizarea semnăturii electronice continuă inițiativele pe care noi le avem deja de câțiva ani de educare a pieței cu privire la semnătura electronică și detaliază subiecte ca: definiții ale semnăturii electronice, tipuri de semnături, cadrul legal național și european, care sunt efectele legale ale semnăturilor, care sunt diferențele între semnături atât ca nivel de siguranță, cât și la nivel de recunoaștere legală, cum se pot verifica documentele semnate, cum pot semna mai multe persoane un singur document, beneficii etc. Va fi un ghid prin care vom încerca să facem semnătura electronică mai accesibilă tuturor utilizatorilor. Dar nu avem pretenția că vom răspunde la toate întrebările! Cu siguranță se vor naște noi întrebări! Însă acest Ghid va fi o nouă etapa din efortul nostru permanent de educare a publicului larg în domeniul semnăturii electronice.

Când va fi gata și unde va putea fi găsit ghidul la care compania dumneavoastră lucrează acum?

Suntem aproape de finalizare, îl vom lansa până la sfârșitul lunii mai. Ghidul va fi publicat pe site-ul certsign.ro, pe platformele noastre de social media, îl vom distribui prin intermediul asociațiilor de specialitate din care facem parte și, poate, dacă vom găsi deschidere, prin canalele media interesate să contribuie la educația în acest domeniu.

Din datele pe care le dețineți, instituțiile statului s-au adaptat noilor cerințe de comunicare/lucru online cu cetățenii în ultima perioadă?

Ordonanța de urgență a obligat instituțiile publice să accepte documente semnate cu semnătura electronică și, pe termen lung, sperăm că acest lucru va avea ca rezultat reducerea birocrației. Cu privire la modul în care s-a implementat această schimbare, credem, însă, că ar fi necesară o mai bună colaborare între legiuitori și mediul de afaceri atunci când se produc modificări legislative importante. Colaborarea ar trebui să existe atât din punct de vedere al identificării de tehnologii care să răspundă nevoii actuale de soluții IT eficiente, deoarece în zona de business se găsesc mare parte dintre specialiști, know-how-ul și soluțiile tehnologice care să susțină aplicarea corectă a legislației, cât și a educației utilizatorilor finali. Prin Ghidul despre care vă vorbeam ne propunem exact acest lucru: să susținem schimbarea inițiată de autorități și să punem informații aparent complicate într-un format accesibil, ușor de înțeles pentru toată lumea, să arătăm că există soluții pentru toți utilizatorii – și pentru cei care au nevoie în permanență de semnătură electronică, dar și pentru cei care doresc să o utilizeze punctual în relație cu o instituție publică.

Roxana Chivu
Article by Roxana Chivu

Jurnalistă cu 20 de ani de experiență, în televiziune, ca editor Departamentul Știri sau ca producător executiv, dar și în mediul online, ca autor și redactor. Licență în Jurnalism, Master în Jurnalism Politic.


Miturile și teoriile conspirației legate de vaccinul Covid-19 au fost demascate

În această săptămână, Marea Britanie a intrat în istorie ca...

Leave your comment