Ne (mai) facem bine? Studiu IRES – Românii despre coronavirus: este mai puțin periculos decât se crede. Jumătate cred că statul și presa au ascuns informații pe durata crizei

0 Comment
631 Views

Comunicarea publică a autorităților din România din perioada stării de urgență a afectat încrederea românilor în sursele oficiale de informare și în instituțiile statului. O arată cel mai recent sondaj de opinie efectuat de IRES* în luna mai pe un eșantion reprezentativ de 1027 de subiecți (eroare de ± 3%). 49% dintre români spun că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos decât se crede (cei mai mulți dintre cei care spun asta sunt tineri de 18-35 de ani). În vreme ce doar 26% sunt convinși că virusul este atât de periculos pe cât se crede.

Efectele asupra economiei ale obligativității de a sta în casă pentru două luni, consecințele financiare asupra veniturilor populației, șomajul tehnic, locurile de muncă pierdute în timpul crizei mai ales în rândul afacerilor mici și în special de angajații cu salarii modeste (dovadă că 55% dintre români răspund că grija unui viitor sigur e principala lor îngrijorare acum în starea de alertă, pentru 17% grija principala sunt banii, pentru 11% grija locului de muncă, iar grija pentru starea lor de sănătate – doar 9%), discul repetat noaptea târziu la televizizor de către oamenii îmbrăcați în haine de piele neagră, bâlbâielile și revenirile asupra deciziilor, amenințarea că trebuie păstrată distanța fără a explica pe tonul cel mai potrivit de ce aceasta este soluția medicală de temporizare a răspândirii unui virus periculos de contagios, toate amplificate de teoriile conspirației din mediul online au escaladat suspiciunile și frustrările românilor.

Atitudinea publicului despre cum au comunicat autoritățile din România despre coronavirus este polarizată: 49% cred că gravitatea pandemiei a fost exagerată de către autorități, tot atâția (49%) spun că nu a fost exagerată.

50% dintre români sunt convinși că statul român și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia sau denatura informațiile în această perioadă. Românii cred că statul le-a ascuns informații importante (49%) în foarte mare și în mare măsură.

Întrebați dacă văd statul român drept un partener de încredere după această criză, doar o treime (36%) au răspuns da, în  timp ce două treimi (62%) dintre cei chestionați și-au pierdut încrederea în stat.

Instituțiile statului nu sunt singurele afectate de lipsă de încredere și suspiciune. Nici presa tradițională nu se bucură de credibilitate când sunt întrebați românii despre cum a fost informat publicul pe durata stării de urgență: doar 46% cred că presa a informat corect în mare măsură, în vreme ce 25% spun că media tradițională (TV, radio) au informat corect în mică măsură și 16% spun că presa nu a informat deloc corect.

Instituțiile statului, medicii, industria farmaceutică, industria de telefonie mobilă (5G) împreună cu presa sunt percepute de o parte a publicului ca făcând parte dintr-o conspirație din care cei mai bogați se îmbogățesc pe spinarea săracilor, iar săracii sunt victimele fie ale vaccinării și microcipării, fie ale afacerilor (medicale) pentru care tot săracii trebuie să plătească.

Atunci când publicul nu mai are încredere în surse oficiale de informare, în surse politice publice (pe care din cauza modului defectuos în care comunică publicul le percep a fi corupte sau incompente), în surse medicale (ale căror explicații științifice sunt dificil de înțeles și suspectate că au agende ascunse și interese financiare), oamenii dau crezare mai mult surselor alternative (de regulă din online) pentru care acuratețea, verificarea informațiilor sau responsabilitatea față de public nu înseamnă mare lucru. De aici până la a accepta, asuma, îmbrățișa și viraliza teorii explicative conspiraționiste e un pas mic. Iar acesta nu este tocmai un semn că ne facem bine.

*Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.027 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Perioada realizării anchetei: 13 – 14  mai 2020
Metoda: Datele au fost culeseprin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.

Antonio Momoc
Article by Antonio Momoc

Specialist în media și comunicare, conferențiar univ. dr., Universitatea din București, Fac. de Jurnalism și Științele Comunicării, jurnalist, cercetător, trainer public speaking.


Anul 2020 în istorie: Pandemia a influențat știința, politica și atitudinile sociale

Fără îndoială, anul 2020 a fost anul marcat de pandemia...

Anul 2020 în istorie: coronavirusul a oprit planeta. Lumea s-a schimbat, omenirea nu!

Coronavirusul a oprit planeta în loc Fără îndoială, nimeni nu...

Leave your comment