Modificări ale comportamentelor în timpul pandemiei de COVID – 19. Studiu amplu desfășurat în întreaga lume

0 Comment
539 Views

Un grup de peste o sută de cercetători desfășoară în prezent un studiu intercultural, în 65 de țări din întreaga lume, studiu ce are drept scop investigarea anumitor modificări comportamentale ale oamenilor în perioada pandemiei de COVID – 19. Cei doi coordonatori, Magdalena Żemojtel-Piotrowska și Jarosław Piotrowski, cercetători în cadrul Centrului de Psihologie Interculturală CSWU – Polonia, și-au propus să studieze în ce fel s-au manifestat influențele culturale ale comportamentelor sociale(de exemplu, încrederea în guvern, afluența, cultura politică etc) în perioada pandemiei.

Colectarea datelor a început în prima jumătate a lunii aprilie 2020 și va continua în perioada următoare, studiul propunându-și chestionarea unui eșantion de 250 persoane în fiecare țară participantă. Primele rezultate vor fi anunțate în luna iulie 2020.

Sursa foto: chestionar studiu

Câteva date tehnice privind studiul

Concret, cercetarea urmărește testarea unui model care să evidențieze diferitele legături dintre trăsăturile generale și cele specifice de personalitate (în limbaj tehnic, „variabile de personalitate”), pe de-o parte și acțiuni / comportamente provocate de impactul pandemiei COVID – 19 asupra calității vieții persoanelor chestionate, de cealaltă parte.

Factorii de personalitate studiați sunt preluați din studii validate anterior:

  • Dark Triad” (narcisism, psihopatie și machiavellism);
  • Type D” (D = distress, incluzând trăsături precum anxietate, depresie și consecințe fiziologice aferente acestor stări – ex. palpitații cardiace);
  • Narcisism grandios” (grandiose narcissism)caracterizat prin extraversiune, nivel scăzut de anxietate, afișare excesivă a sentimentelor de superioritate și autoatribuire a unor drepturi / merite.
Sursa foto: chestionar studiu

La acestea au mai fost adăugate și alți factori precum ostilitatea cinică, frica de COVID – 19, anxietate generală, opinii legate de impactul COVID asupra stării de sănătate, opinii referitoare la teorii ale conspirației COVID -19.

Cu ajutorul acestui studiu, cercetătorii își propun să actualizeze și să optimizeze modelul „Health Belief Model” (HBM). Acest model a fost elaborat în 1950 de către „U.S. Public Health Service” cu scopul de a înțelege ce anume influențează eșecul adoptării de către populație a strategiilor de prevenire a bolilor sau respingerea testelor de identificare timpurie a bolilor. El conține șase elemente fundamentale (primele 4 au existat de la început, ultimele două au fost adăugate):

  • susceptibilitatea percepută, care se referă la impresia subiectivă a riscului de contactare a unei boli;
  • severitatea percepută, care se referă la impresia subiectivă asupra nivelului gravității unei afecțiuni;
  • beneficiile percepute, care se referă la percepția subiectivă asupra eficienței acțiunilor întreprinse pentru reducerea amenințării bolii sau a tratării acesteia;
  • barierele percepute – obstacolele subiective (costuri, dureri, consum de timp etc.);
  • stimulul motivațional („cue to action”), necesar pentru acceptarea unei acțiuni privind sănătatea; acesta poate fi intern (durere fizică, un simptom etc.) sau extern (sfat primit, boala unui apropiat etc.);
  • „auto-eficacitatea”, care se referă la încrederea unei persoane în propria capacitate de a adopta cu succes un anumit comportament.

Printre limitele recunoscute ale formei actuale ale acestui model se numără și faptul că acesta este mai mult descriptiv decât explicativ. Prin studiul de față, cecetătorii polonezi doresc să demonstreze existența unei legături de cauzalitate între opinii, motivație și măsurile de prevenire. În acest fel, aceștia vor putea explica impactul personalității, al factorilor psihologici generali și al celor specifici asupra activităților de importanță critică ale indivizilor în timpul pandemiei și a efectelor pe termen scurt și pe termen lung ale acestora asupra calității vieții.

Ipotezele interesante ce urmează a fi testate includ și următoarele:

  • categoriile de comportamente existente includ și comportamentul preventiv, pe cel de acumulare și pe cel prosocial;
  • persoanele cu scoruri mari pe scalele „machiavellic” și „psihopat” vor percepe mai multe bariere în implementarea comportamentelor preventive și, ca atare, adoptă într-o mică măsură aceste măsuri;
  • în opoziție, persoanele cu scoruri mari pe scala „Type-D” vor supraestima probabilitatea de a fi infectate, adoptând comportamente de tip „acumulare” și „preventiv”;
  • se așteaptă ca numărul oamenilor infectați dintr-o țară, politica de restricții anti-COVID și folclorul conspiraționist de la nivelul unei țări să influențeze relația între trăsăturile de personalitate ale respondenților și  opiniile acestora legate de pandemie.
Marian Năstase
Article by Marian Năstase

Doctor în Sociologie, specializat în Sociologia Cunoașterii și Sociologie Publică. Expert HR: recrutare / selecție, training & process improvement. A predat la SNSPA, Facultatea de Comunicare: Psihologie socială, Psihosociologia consumatorului, Managementul personalului.


Leave your comment