Institutul de Sănătate Publică anunță care sunt cele 13 categorii de persoane care vor fi testate cu prioritate și actualizează definițiile pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus

0 Comment
231 Views

Institutul Național de Sănătate Publică face recomandări cu privire la prioritizarea testelor pentru COVID-19. În același document, INSP a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus. Între cele 13 categorii de persoane sunt enumerați simptomaticii, gravidele, pacienții care necesită transplant, cei care sunt in proceduri de chimioterapie și radioterapie, contacții direcți, dar și aparținătorii copiilor internați.

Caz suspect:

  • orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei)
  • orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
  • orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră și tuse și dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) și care necesită spitalizare peste noapte)

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;

6. Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie:

– Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

– Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

7. Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;

Cu referire la punctele 6. şi 7., în cazul pacienţilor copii care se internează cu însoţitor, se testează şi însoţitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

10. Persoane instituţionalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat,  în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini)

Caz confirmat: o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul direct:

– Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

– Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie;

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19: este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportata ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Elena Catana
Article by Elena Catana

Absolventă a Facultății de Științe Politice - UB, în prezent masterandă a Facultații de Psihologie și Științele Educației, am fost voluntar în cadrul mai multor ONG-uri încercând să fac o schimbare în bine în societatea românească.


Lucratul de acasa, cum ii afectează pe angajatori și angajați

Pandemia de COVID-19 a forțat corporațiile din întreaga lume să...

Cine sunt "Detectivii COVID" din Coreea de Sud? Află mai multe detalii aici

De la începutul pandemiei COVID-19, Coreea de Sud a folosit...

Leave your comment