Florin Muraru, doctor stabilit în Elveția “Vom renunța la strânsul mâinii sau îmbrățișări! N-are sens să ne expunem inutil!” – VEZI INTERVIUL

0 Comment
1023 Views

Platforma FacemSpitale.ro a realizat un interviul alături de doctorul Florin Muraru, prezent in industria farmaceutica și în activități legate de cercetare clinică privind înregistrarea medicamentelor de peste 20 de ani. De mai bine de 6 ani, Florin Muraru se află în afara țării, trăind în Germania, Anglia și, de 2 ani, lucrând în Berna, capitala de facto a Elveția.

Doctorul a făcut o serie de precizări, comparând situația din Elveția cu cea din România, acolo unde spune că măsurile s-au luat relativ târziu, de aceea și numărul mare de cazuri generat, de asemenea, și de apropierea de mari focare de infecție din Italia și Franța. De asemenea, doctorul apreciază că România a luat măsurile la timp.

În plus, medicul spune că este surprinzător faptul că toate statele au fost prinse nepregătite, în ciuda planurilor de acțiune pe care le aveau elaborate.

Transcriptul interviului poate fi citit în continuarea articolului:

Dragoș Bistriceanu: Vă salut, dragi prieteni! Numele meu este Dragoș Bistriceanu și vă urez bun venit la un nou interviu de pe platforma FacemSpitale.ro. Invitatul nostru este domnul doctor Florin Muraru, prezent in industria farmaceutica și în activități legate de cercetare clinică privind înregistrarea medicamentelor de peste 20 de ani. De mai bine de 6 ani, domnul doctor Muraru se află în afara țării, trăind în Germania, Anglia și, de 2 ani, lucrând în Berna, capitala de facto a Elveția. Bună ziua, domnule Muraru, ne bucurăm să vă avem alături de noi!

Florin Muraru: Bună ziua și bună ziua tuturor celor care vă urmăresc!

Dragoș Bistriceanu: Vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația de a participa la acest interviu. Așadar, să începem cu prima întrebare: vreau să vă întreb direct pentru că sunt sigur că ați păstrat contactul cu ceea ce se întâmplă în România, chiar dacă trăiți în Elveția. Vreau să vă întreb cu ce se diferențiază abordarea autorităților din România vs. abordarea autorităților din Elveția și, poate și mai important, cu ce se diferențiază percepția societății civile din România vs. cea din Elveția pentru că, așa, ca o precizare, sunt multe persoane care privesc cu reticență ceea ce se întâmplă, ba chiar sunt mulți care cad în diverse teorii ale conspirației și spun că de fapt virusul acesta n-ar fi nici măcar atât de periculos

Florin Muraru: Din nefericire este foarte periculos și numărul de îmbolnăviri și mai ales numărul de decese care este observabil în absolut toate țările din lume este o clară dovadă că este un virus periculos. Dincolo de faptul că este un virus periculos ca atare, deci o boală care este greu de tratat, mai ales că până în acest moment nu avem medicamente care să împiedice virusul să se desfășoare în interiorul corpului, deci să atace virusul… toate măsurile de tratament sunt țintite asupra reacțiilor pe care le are organismul. Deci, în afară de faptul că este o boală gravă, care chiar produce o mulțime de decese, cea mai mare provocare a fost faptul că fiind ușor transmisibiliă a determinat un mare număr de cazuri, după cum am văzut într-o mulțime de țări, care au blocat practic sistemele de sănătate. Ăsta a fost pericolul cel mai mare și este în continuare. Ăsta este, de fapt, ritmul oricărei pandemii, pentru că ne așteptam la o pandemie de mulți ani. Întrebarea era nu dacă se va întâmpla ci când se va întâmpla.

Dragoș Bistriceanu: Vreau să vă întreb domnule doctor: sunt multe persoane care spun că oamenii care au murit ar fi murit oricum pentru că aveau și alte patologii. Vreau să ne explicați, dacă puteți, de ce este atât de periculoasă această boală pentru că, repet, sunt multe persoane care nu înțeleg și care cad în diverse capcane, mai ales pentru că sunt multe persoane care promovează chiar diverse fake news-uri în această perioadă și cred că este important ca oamenii să înțeleagă de ce este boala atât de periculoasă, dincolo de faptul că se transmite cu o mare ușurință pentru că știm de la început că gradul de contagiozitate este extrem de ridicat.

Florin Muraru: Da! Este o boală periculoasă pentru că atacă foarte rapid și atacă multe sisteme (ale organismului). Am auzit și eu aceste fake news-uri, cu faptul că, de fapt, toate morțile ar fi fost oricum în această perioadă. Dacă ne uităm pe statistici vedem că nu este adevărat, ba chiar observăm cum față de media multianuală a deceselor din această perioadă, o mulțime de țări au un număr mult mai mare de decese din care doar o parte, undeva la 60%, sunt atribuibile infecției cu COVID-19. Restul, și am văzut aceste statistici și în Italia, Franta sau Spania, sunt cazuri care sunt raportate ulterior care eventual nu fac o legătură de cauzalitate cu infecția cu Coronavirus și aceste cazuri 30-40% pe care le raportează țara respectivă e greu de crezut că sunt atribuibile deceselor obișnuite, fiind, repet, peste media multianuală a deceselor din această perioadă. O parte dintre ele sunt decese care nu sunt atribuibile ca fiind COVID-19 pentru că sunt în case de bătrâni, pentru că acele persoane nu au fost testate. Va trece o perioadă până când vom avea o vedere foarte clară asupra tuturor deceselor. Suntem încă în pandemie, în plină epidemie. Într-adevăr multe țări au trecut de vârful la care ne așteptam, țările au trecut în mod diferit, unele cu un număr extrem de mare de decese, iar numărul de cazuri din Spania, din Italia, din Anglia și astăzi mă uitam, din Belgia, la milionul de locuitori este foarte mare.

M-ați întrebat mai devreme cum a reacționat Elveția față de România. Oamenii din Elveția consideră că au reacționat relativ târziu, având o graniță cu Italia și având în fiecare zi mii de lucrători trec din Italia în Elveția, în partea de sud a Elveției. Închiderea granițelor s-a făcut relativ târziu. De altfel, acea regiune a fost și foarte afectată de numărul de cazuri de infecții și de decese de asemenea. O altă parte a Elveției foarte afectată a fost partea de vest, partea care se învecinează cu Franța. După cum știm, vecinii de peste graniță, Alsacia, a fost destul de afectată. Elveția, dacă ne uităm la numărul total de cazuri raportat la o populație relativ scăzută, de 8 milioane, este una dintre țările care a avut un număr mare de cazuri și un număr relativ mare de decese.

D.B.: Cum se explică, domnule doctor, acest număr mare de cazuri. Chiar voiam să vă întreb, pentru că m-am uitat peste statistici: Elveția are peste 29.000 de cazuri, în contextul în care România are peste 13.000/13.500 dacă nu mă înșel. La fel și la numărul de decese, Elveția are un număr foarte mare, considerând faptul că Elveția are o populație mai mult decât jumătate sub România, de două ori și ceva mai mică. Cum se explică acest număr mare de cazuri și de decese?

Florin Muraru: În primul rând apropierea de focarele inițiale de infecție. Elveția este foarte aproape de Italia, Franta unde la un moment dat în februarie au fost mari adunări de oameni care se pare că au provocat răspândirea virusului. Spun se pare pentru că nu avem încă un studiu clinic, epidemiologic sau social făcut în spate. Există ipoteza că un mare număr de oameni care sunt infectați in Alsacia, în partea de vest a Elveției provin din acel focar. De asemenea, Elveția este o țară mică și foarte mulți oameni trec granița în fiecare zi să lucreze aici, avem o populație care lucrează în Geneva și care trece în fiecare zi în Franța. Până la închiderea granițelor aceștia au facilitat răspândirea infecției. Spuneam că Elveția a reacționat relativ târziu, dar a și reacționat relativ ușor. Lockdown-ul nu a fost extraordinar de strict, în Elveția s-au închis absolut toate magazilele, restaurantele, parcurile, au fost lăsate ca și în alte țări magazine alimentare, dar, de exemplu, elvețienii aveau voie să iasă, și ieșeau, nu mai mult de 5 persoane, ar fi fost amendate cu 100 de franci daca ieșeau mai mult de 5 persoane care nu trăiau în aceeași casă: asta a permis elvețienilor să stea în casă. Aici e și o diferență puțin culturală, pentru că în Elveția dacă faci o recomandare și guvernul face o recomandare, aceasta este tratată aproape ca lege de către populație. În România, știm foarte bine legile sunt, de multe ori, niște recomandări generale care pot să fie sau nu…

D.B.: Știm ce s-a întâmplat chiar înainte de decretarea stării de urgență unde oamenii, deși eram în plină pandemie, deși vedeam ce se întâmplă în Italia, oamenii ieșiseră la grătare în pădure, în parcuri cu sutele, cu miile. Deci avem date să credem că în România nu s-ar fi putut merge strict pe bază de recomandări. Voiam să vă mai întreb, domnule doctor, dacă numărul mare de cazuri din Elveția se leagă și de faptul că această țară a testat un număr destul de mare de persoane. Am văzut că sunt aproape 300.000 de teste dacă nu mă înșel. În România abia am trecut pragul de 200.000 de teste cu o mențiune, căci, există un demers jurnalistic în acest sens: nu știm câte persoane au fost testate propriu-zis. Și asta este o mare problemă. Ar putea fi și ăsta un motiv pentru care Elveția are un număr mult mai mare de cazuri decât România?

Florin Muraru: Da, toate numerele de testări ar trebui să le conjugăm nu doar ca testări ci în mod evident număr de persoane care sunt găsite infectate în urma testărilor, dar și coroborate cu numărul de decese și toate aceste cifre trebuie văzute împreună. Într-adevăr, o testare intensă poate duce la descoperirea mai multor cazuri și asta este într-adevăr o ipoteză reală și este vizibilă în țările care testează mult. În Elveția protocoalele de testare s-au schimbat aproape de la o zi la alta. Inițial, de exemplu, erau testate doar persoanele care aveau toată simptomatologia și erau admise în spitale. După câteva zile, o săptămână, au început să fie testate toate persoanele care intrau în spital. Ulterior, pentru că Elveția este o țară federală și practic, dincolo de recomandările statului, sunt recomandările cantoanelor. Unele cantoane au început și testarea în masă, oarecum în masă a populației. Basel, Berna au fost două dintre cantoanele care au făcut acest lucru, dar și asta s-a întâmplat doar la recomandarea medicului, nu te puteai duce să te testezi că așa voiai tu. Trebuia să ai o simptomatologie pe care să i-o spui online sau prin telefon medicului și acesta îți dădea recomandarea de a te duce la o stație drive-in, cum a fost in Berna, sau în Basel veneau veneau persoane care îți făceau testele acasă la tine.

D.B.: Cum vedeți dumneavoastră ideea testării masive a populației prin acele testări rapide. A fost o întreagă discuție în România, premierul a spus că nu este de acord pentru că nu ar fi eficiente. Pe de altă parte, discutam cu o doamnă doctor care ne spunea că decât deloc mai bine să folosim aceste teste. Dumneavoastră cum vedeți această chestiune?

Florin Muraru: La testărea rapidă ne referim la testarea de antigermeni. Practic, vedem persoanele care au avut boala. Să nu uităm că antigenii apar la o săptămână/două după ce s-a terminat boala. Este un mijloc foarte bun pentru a testa și a vedea răspândirea bolii, cât din populație a fost infectată. De altfel, au făcut aici în Geneva un asemenea test și au ajuns la concluzia că până acum o săptămână era infectată, până acum o săptămână, 6% din populație. Totuși, aș vedea, atât timp cât este posibilă realizarea unor teste rapide, mai mult pentru a vedea din punct de vedere epidemiologic care este statusul infecției, să zicem așa. România, ca și alte țări din Europa Centrală și de Est a avut un număr deocamdată mic de infecții și relativ mic de decese. Sunt multe discuții aici, inclusiv teorii că o mică modificare genetică a unuia dintre receptori prezentă în populația din această regiune a limitat răspândirea virusului. Pe de altă parte, toate țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au luat măsuri de lockdown foarte rapid în contextul epidemiologic de atunci, comparativ cu numărul de cazuri care existau, și au fost măsuri relativ dure. Asta a limitat clar infecția și a temporizat creșterea numărului de cazuri

D.B.: Sunt foarte multe state care încep să relaxeze măsurile, ne pregătim și noi, aici în România, să asistăm la o serie de relaxări după 15 mai, pe de altă parte sunt și foarte mulți care spun că această carantină nu ar fi fost atât de eficientă și fac de foarte multe ori referire la cazul Suediei. Acolo unde autoritățile au recurs mai degrabă la recomandări, e adevărat, au venit foarte multe voci să explice că acolo este vorba despre o diferență culturală și oamenii percep altfel recomandările. Pe de altă parte sunt unii care spun că oricum și în România, dacă lucrurile ar fi continuat să meargă de la sine, ok, poate am fi avut un număr un pic mai mare de cazuri, dar nu ar fi fost ceva de speriat. Dumneavoastră cum vedeți? A fost sau nu utilă carantina?

Florin Muraru: Categoric a fost! Categoric măsurile de distanțare sociale au fost extraordinar de utile. Distanțarea socială în cazul celor mai multor țări până la carantină completă. Și vedem, măsurile au fost cu atât mai dure în țările cu cultură latină în Franța, Italia, Spania, România. Și în Anglia este la fel și Germania a avut măsuri relativ serioase de carantină. Cazul Suediei este interesant. E greu de comentat în acest moment, va trebui să vedem cum evoluează. Suntem în continuare abia la începutul acestei epidemii, părerea mea este că va dura cel puțin pentru următorul an, până când un vaccin va fi disponibil la scară largă. Cazul Suediei… vom avea și un stat care a avut parte de placebo în acest experiment, dar e greu de spus… Doar un mic exemplu de diferențiere culturală: doi prieteni dacă se întâlnesc în Suedia nici nu se gândesc că și-ar putea da mâna sau să interacționeze.

D.B.: D-apoi să se ia în brațe sau să se pupe cum se întâmplă de multe ori în România

Florin Muraru: Și în Elveția! Aici dacă te întâlnești cu cineva cunoscut trebuie să te pupi de 3 ori. Dureaza 10 minute până te așezi la o masă.

D.B.: Deci de aici vine marea problemă. Și asta încercau foarte multe voci să explice, că trebuie să ne raportăm și la diferențele culturale, la tradițiile fiecărei țări, la specificitățile societății civile din fiecare țară. Vă întrebam de cazul Suediei pentru că numărul populației este asemănător cu al Elveției. Și chiar și numărul de cazuri se apropie cumva, Elveția are peste 29.000 de mii, Suedia are 23.000 cu precizarea că Suedia are mai multe decese. Spuneați că vom fi într-o pandemie continuă, credeți că e posibil să se reîntoarcă virusul, să avem un al doilea vârf în perioada următoare, după relaxarea măsurilor.

Florin Muraru: Virusul n-are de unde să se întoarcă pentru că nu pleacă nicăieri. Va fi în permanență printre noi. N-are cum să dispară. Toată lumea se așteaptă la un val 2, n-are cum să nu fie un val 2. Vor fi fie mai multe valuri în care statele vor lua măsuri de relaxare și de lockdown alternativ, astfel încât aceste valuri să fie din ce în ce mai mici și va depinde de fiecare stat să reacționeze foarte repede la toate semnalele că epidemia se duce din nou într-o creștere mare a numărului de cazuri și concomitent a numărului de decese ca să se ia măsuri de distanțare socială, dar ce este foarte important și asta absolut ne va schimba cultural, nu doar în România, ci peste tot, ca toate măsurile de distanțare fizică și apropiere socială să fie eficiente, să acționeze cum trebuie oriunde, că este vorba despre transportul în comun, locul de muncă, că este vorba de întâlnirile în spațiile închise pentru că, deocamdată, intâlnirile din spațiile deschise sunt mai puțin periculoase.

D.B.: Vă întrebam despre reîntoarcerea virusului, deși, într-adevăr, el nu dispare și asta am încercat în permanență să explic pentru că sunt unii oameni care cred că după 15 mai viețile noastre se vor întoarce întru totul la normal. Că ne vom putea uita în spate și să ne prefacem că nimic nu s-a întâmplat. Cred că este important să explicați și dumneavoastră că lucrurile nu vor sta chiar așa.

Florin Muraru: Absolut, lucrurile nu vor sta chiar așa și trebuie pe de-o parte autoritățile… dar un rol extraordinar de important îl va avea fiecare dintre noi să respectăm măsurile acestea, să învățăm să facem lucrurile mărunte: de la a purta o mască acolo unde este necesar, pentru că dacă ești sigur pe câmp sau în mașină n-are rost, dar oriunde ești într-un spațiu închis, oriunde sunt mulți oameni trebuie purtată mască și trebuie purtată în mod corect și asta cred că va fi… va trebui la un moment dat un efort educațional din partea medicilor și a media să știm că măștile sunt purtate corect pentru că dacă le purtăm sub nas, sub bărbie, n-au niciun efect. De asemenea, să știm cum să înteracționăm, să știm să vorbim de la distanță de 1 metru jumate când ne întâlnim pe stradă, să știm cât stăm la masă. Va fi un efort din partea companiilor să asigure spațiile de muncă sigure, să aibă despărțitoare între locurile de muncă. Sunt multe lucruri care se pot face și față de care să investim efort material și emoțional.

D.B.: Am auzit de la specialiști că va trebui să renunțăm chiar și la gestul de a ne strânge mâna cu care eram atât de obișnuiți

Florin Muraru: Asta cred că va fi primul și vom vedea din ce în ce mai mult lumea dându-și un salut cu cotul sau ca să aibă senzația că este o atingere fizică… dar, da! Pentru că n-are sens să ne expunem inutil. Nu știm niciodată dacă omul cu care dăm mâna, cu două minute înainte n-a pus mâna pe o clanță pe care cineva a pus mâna în care strănutase cu un alt minut înainte. Adică sunt niște lucruri normale… trebuie să avem un raport foarte sensibil între panica de a ieși din casă și a face lucrurile corect, astfel încât să împiedicăm răspândirea bolii astfel încât să avem grijă de noi și de cei dragi noua. Până la urmă, gesturile mici îi protejează și pe cei dragi noua, că sunt mai în vârstă – mare parte din populație care trăiește boala aceasta din plin și care reacționează cel mai prost sunt persoanele în vârstă cu comorbidități, dar poate să fie oricine.

D.B.: Corpul nostru devine un pericol practic pentru cei din jur dacă nu știm să ne luăm anumite măsuri sau poate fi un pericol.

Florin Muraru: Absolut, toată lumea râde, dar este real: regulile de igienă și spălatul mâinilor… apropo de reguli noi, evident în România se discută despre impunerea măsurilor ceea ce ar fi foarte bine, după părerea mea și utilizarea sau impunerea mănușilor. La mănuși am unele discuții pentru că îți dau un fals sentiment de siguranță, pentru că ai senzația că nu trebuie să le dai jos cu atenție astfel încât să nu te infectezi când pui mâna pe exteriorul mănușilor, cel mai bine este ca de fiecare dată să folosești apă, mult săpun, spălat acele 20-30 de secunde, astfel încât să scapi. De asemenea, folosirea gelurilor alcoolice, dar să nu uităm că și acestea nu își fac efectul imediat, durează 30 de secunde să acționeze. Toate combinate dau un rezultat bun la nivelul mâinilor.

D.B.: Cred că această măsură cu spălatul mâinilor trebuie să ne rămână așa, o rutină, indiferent de pandemie, indiferent de… Voiam să vă mai întreb, domnule doctor, că tot vorbeam mai devreme despre un nou val și sunt mulți specialiști care discută pe această temă: considerați că sistemele medicale din Europa sunt sau vor fi mai pregătite și atunci nu se va mai recurge la această carantină extrem de strictă căci sistemele vor fi pregătite să facă față unui număr mai mare de cazuri de data aceasta

Florin Muraru: Deocamdată nu știe nimeni, nu realiează nici măcar statistic cum va fi un al doilea val: că va fi mai mare sau mai mic. Teoretic, în acele țări unde au fost multe cazuri valul poate să fie mai mic pentru că deja o parte din lume s-a infectat și are deja imunitatea dezvoltată. La rândul lor, cei infectați nu mai dau boala mai departe, deci și rata de infecționzitate va fi mai mică. Deocamdată, nu știm cât de mare ar putea fi valul. Teoretic, în acest moment, țările ar trebui să fie pregătite pentru că sunt deja spitalele sau locurile acelea unde pacienții ar putea fi tratați. Teoretic în toate țările există aceste paturi, chiar dacă unele țări n-au avut nevoie de atât de multe locuri. Sunt eforturi foarte mari de a asigura materialul sanitar, măști, echipamente de protecție, nu doar la nivelul necesar pentru consumul din spitale din acest moment ceea ce cam toate țările au eșuat, într-un fel, în primele două luni din an când știau că este o epidemie în China și puține țări au luat măsuri, totul era flu-flu. Cred că doar Germania a reușit să își creeze sistemul de testare și să își asigure că are tot ce îi trebuie. Nici în Elveția n-am avut măști pentru populația obișnuită, au fost folosite în spitale. Nu se găseau geluri, ele erau distribuite către companii, către spitale, către magazine – la intrarea în fiecare magazin erau geluri pentru mâini. Au apărut la vânzrea măștile abia după o săptămână de când au început să relaxeze măsurile și în anumite momente trebuie să fie purtate măști, de exemplu la frizerii clientul și frizerul trebuie să poarte mască, dar în rest, în afară, nu se poartă măști, lucru cu care eu nu sunt de acord. Vom vedea cum funcționează.

D.B.: Voiam să vă întreb, domnule doctor, tocmai pentru că spuneam la începutul interviului pentru că sunt sigur că ați rămas conectat la ce se întâmplă aici în România. Unde considerați că a greșit statul român în lupta cu această boală?

Florin Muraru: Văzând din afară și cu o oarecare obiectivitate, căci e puțin altfel când vezi de afară, sentimentul meu este că autoritățile centrale au acționat bine și la timp în prima parte. Dacă vă uitați eșecurile cele mai mari sunt punctuale și sunt determinate de cazuri crase de eșec managerial în anumite spitale chiar eșec administrativ în unele regiuni. Sunt conectat cu un grup foarte interesat de facebook unde sunt peste 30.000 de medici români din Romania și Diaspora care sunt conectați acolo, care fac schimb de experiență, în care în fiecare zi se face share de protocoale, de cazuri, de cazuistică de studiu, un grup foarte interesant și unde există extraordinar de multă informație acolo. De exemplu, am văzut primele protocoale care apăruseră în România la început de martie erau identice cu cele din Elveția și Franța. Nivelul de răspândire al informației științifice încât la zile dacă nu ore de când informația este validă științific și auzim că este validat un tratament în Anglia sau in State, în a doua zi medicii români o pot implementa. Să nu uităm ceva: în terapia actuală a COVID-ului, practic nu există un medicament care să acționeze direct asupra virusului. Tot ce se face cu tratament se face asupra stării pacientului și posibil asupra țintirii virusului, iar în acest moment, până de curând, nu a fost niciun medicament aprobat specific pentru asta, dar toți medicii au folosit schemele de tratament care erau disponibile, evident, în măsura găsirii acelor medicamente. Mă intorc la ceea ce ziceați, la întrebarea esențială, de aici sentimentul meu este că autoritățile au reacționat în general bine, au mai fost și sughițuri, cum ar fi acel protocol de Paște asupra căruia s-a revenit, dar până la urmă acțiunile, în mare, au fost neașteptat de bune. Spun asta și în contextul în care, de exemplu, am fost în urmă cu 15 ani implicat în realizarea unuia dintre primele planuri de pandemie. Ministerul Sănătății nu avea nimic, pe atunci se considera doar că noi forme de gripă, cum ar fi gripa aviară sau porcină, ar putea să creeze o pandemie și planurile de acțiune se făceau în această direcție. Și încet, cam toate statele au creat planuri de pandemie. Surprinzător a fost că, deși toate statele aveau planuri de pandemie și totuși toate au fost prinse descoperite. Și nu vorbim doar de medicație ci de capacitatea de a schimba rapid sistemele de sănătate, de a avea proceduri pentru pandemie, de avea materiale de protecție mai ales.

D.B.: Vorbeam chiar la începutul intervului, domnule doctor, despre gradul de pericol al acestui virus. Voiam să vă întreb, pentru că am auzit tot felul de relatări, despre persoanele care au ajuns să aibă forme severe și să fie internate la terapie intensivă. Înțeleg că aceste persoane sau multe dintre ele rămân cu sechele, auzeam inclusiv despre posibilitatea să dezvolte fibroză pulmonară și așa mai departe. Poate ne puteți explica dumneavoastră ce se întâmplă cu acești pacienți care ajung la terapie intensivă

Florin Muraru: Nu vă pot spune pentru că am puține date și în general sunt relativ puține date. Mulți dintre pacienți se recuperează în mai puțin de o lună. Părerea mea este că va trebui să fie urmăriți și evident medicii vor urmări în timp pentru a vedea care sunt sechelele. Acum, sechele… vor trebui să fie diferențiate între ce a făcut boala, ce a făcut interveția aparatului respirator care a fost folosit… e greu și nu m-as putea pronunța în lipsa unor dovezi științifice.

D.B.: Ce ar trebui să învețe întreaga omenire din această pandemie? Așa cum spuneați dumneavoastră, multe țări au fost prinse nepregătite.

Florin Muraru: Da! Planurile de criză trebuie făcute, trebuie exersate, dau un exemplu: Coreea de Sud ieșise dintr-un exercițiu de criză pandemic în decembrie, de aceea au și reușit, părerea mea, să reacționeze foarte rapid și să pună toate mecanismele în funcțiune în zile sau săptămâni de când au aflat de epidemie. Vor fi învățăminte pe parte medicală de a avea întotdeauna resurse spitalicești, resurse de materiale, resurse de medicamente alocate unor asemenea evenimente care pot să apară pe nepregătite. Planurile trebuie și respectat și exersate. Vor fi o mulțime de învățăminte la nivel economic, politic, apropo de cooperare gândiți-vă cum au reacționat țările din cadrul comunității europene. Ulterior s-au aliniat direcției date de Consiliul European, dar inițial, evident, toată lumea a încercat să facă lucrurile doar pentru ei și uitau de colaborarea care există pe teritoriul european. Toate aceste măsuri, toate acest lucruri pe care le-am făcut în ultimele luni vor trebui să fie analizate, puse pe hârtie și făcute planuri pentru orice alte evenimente care vor apărea

D.B.: În plan social cum vedeți schimbările? Și pentru cât timp? Pentru totdeauna, pentru o perioadă scurtă…

Florin Muraru: Greu de spus, o fac complet amatoristic. Vor fi multe lucruri, vedem, va trebui să vedem cum va fi afectată partea socială de factorul economic, cum va fi restul restartul economiei în toată lumea și în Europa și în România evident care este dependentă de economia europeană, cum vor putea să recupereze pierderile marile companii, mai ales cele din transport, turism, restaurantele și cum vor putea oamenii să își revină pentru că vor fi clar multe persoane afectate de închiderile unor companii. Va fi… e complicat

D.B.: Vă mulțumesc foarte mult domnule doctor pentru interviul acordat. Vă reamintesc, dragi prieteni, că am stat de vorbă cu domnul doctor Florin Muraru, prezent în industria farmaceutică, așa cum spuneam și mai devreme, și în activități legate de cercetarea clinică a medicamentelor de peste 20 de ani și, așa cum vă spuneam la început, domnul doctor se află în Elveția de 2 ani, în capitala de facto – Berna. Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru timpul acordat!

Florin Muraru: Și multă sănătate!

D.B.: La fel și dumneavoastră!

Florin Muraru: La revedere!

D.B.: La Revedere!

Dragos Bistriceanu

Realizator de emisiuni TV, absolvent de Științe politice, în ultimii ani numele meu a fost asociat diverselor proiecte civice. De la inițiative legislative până la campanii de informare sau stimulare a participării tinerilor la viața politică.


Anul 2020 în istorie: Pandemia a influențat știința, politica și atitudinile sociale

Fără îndoială, anul 2020 a fost anul marcat de pandemia...

Anul 2020 în istorie: coronavirusul a oprit planeta. Lumea s-a schimbat, omenirea nu!

Coronavirusul a oprit planeta în loc Fără îndoială, nimeni nu...

Leave your comment