Elena Copaciu, medic ATI: “Oamenii chiar mor din cauza COVID-19! Nu e de glumit!” INTERVIU

0 Comment
8503 Views

Conf. dr. Elena Copaciu, medic primar Anestezie Terapie Intensivă, a oferit un interviu platformei FacemSpitale.ro în care a oferit o serie de informații importante cu privire la sistemul medical din România și la felul în care acesta a reușit să gestioneze pandemia COVID-19.

Boala asta nu trece rapid și lasă o convalescență cu simptome destul de supărătoare chiar și pentru niște oameni tineri care n-aveau alte probleme medicale. COVID-19 nu este o boală pe care să o tratăm cu lejeritate.”

Conf. Dr. Elena Copaciu a oferit o serie de informații utile și cu privire la nivelul de pregătire al sistemului medical și spune că este inadmisibil că stocurile erau golite de aproximativ 2 ani, astfel că această pandemie a prins România nepregătită în luna martie.

Transcriptul interviului poate fi citit în continuare:

Dragoș Bistriceanu: Va salut, dragi prieteni! Numele meu este Dragoș Bistriceanu și vă urez bun venit la un nou interviu al platformei FacemSpitale.ro. De data aceasta interviul realizat se va desfășura strict în format audio, iar invitata nostru este doamna doctor Elena Copaciu, medic primar la Anestezie Terapie Intensivă. Celebrul ATI, specializare despre care am tot auzit în ultima perioadă, mai ales în contextul pandemiei cu Coronavirus. De asemenea, doamna Copaciu este medicul care a coordonat elaborarea raportului Ministerului Sănătății despre tragedia de la Colectiv. Bună ziua, doamna doctor!

Elena Copaciu: Bună ziua și salut ascultătorii dumneavoastră, pe dumneavoastră, cei din studio, și urez succes platformei pe care ați lansat-o recent!

Dragoș Bistriceanu: Vă mulțumim foarte mult, doamna doctor! Vă mulțumim și că ați acceptat invitația de a participa la acest interviu fapt pentru care ne bucurăm să vă avem alături. Doamna doctor, au trecut mai bine de 2 luni de când România s-a confruntat cu primul caz de COVID-19, cum considerați că s-a descurcat sistemul nostru medical în toată această perioadă?

Elena Copaciu: Încep cu o mică observație, nu-mi place termenul „a se descurca” pentru că în limba română poate să aibă foarte multe conotații și oamenii se descurcă, în general, a se descurca ocolește oarecum calea legală.

Dragoș Bistriceanu: Da, asta și pentru că noi ne-am obișnuit cu ideea de a ne descurca în România pe sistemul las că merge și așa

Elena Copaciu: Da, tocmai virusul acesta ne demonstrează că nu merge să ne descurcăm, trebuie să facem lucrurile by the book, ca la carte, și în momentul în care nu le facem așa, el ne dă semnal imediat și se răzbună și așa au apărut probabil multe dintre situațiile care puteau fi evitate de contaminare, inclusiv forme severe de virus care ar fi putut fi evitate. Deci întrebați cum a gestionat sistemul sanitar românesc criza?

D.B.: Da, asta este întrebarea.

Elena Copaciu: Pe de-o parte pot să spun că la 1 martie probabil că nu eram pregătiți pentru acest episod de pandemie care a atins și România, nu eram pregătiți suficient. Adică atunci am aflat că stocurile de urgență sunt 0 de 2 ani de zile, lucru care nu este de acceptat și care trebuie să își găsească explicație și trebuie luate măsuri ca să nu se mai întâmple așa. Pe de altă parte erau desemnate spitale COVID deja, la momentul acela.

Problema mare a rămas, și acolo au și apărut problemele importante, au fost spitalele mari de urgență din țară și din București care nu erau spitale desemnate COVID care probabil nu aveau nici circuite, nici training adecvat și nici echipamente pentru personalul medical și coroborate cu capacitatea de testare destul de redusă la început au început să apară focarele din spitalele județene Suceava, Arad, Hunedoara, de asemenea și spitale din București au fost afectate, cum au fost de pildă spitalul MAI – Gerota, Sf. Ioan, Universitar. Deci asta mi s-a părut că a fost o scăpare a planului autorităților și care pare că s-a reglementat din mers.

Meritul autorităților, după părerea mea, este că au sprijinit sectorul sanitar și prin măsurile acelea de închidere rapidă a cursurilor școlare și ulterior de carantinare pentru că în felul acesta presiunea asupra sistemului sanitar s-a redus foarte mult. Ca în tot estul Europei, nu aveam cum să anticipam că vor fi mai puține cazuri, și încă nu există explicație de ce sunt mai puține cazuri grave/critice la noi în țară, iar în momentul acesta pot să spun că sistemul sanitar gestionează bine.

D.B.: Asta voiam sa vă întreb dacă acum suntem pregătiți. Înțeleg că la început ne-a luat prin surprindere la începutul lunii martie deși știam că Italia a început. Acum suntem pregătiți să facem față noilor cazuri?

Elena Copaciu: Sigur că suntem mult mai bine pregătiți decât la 1 martie. Desigur că mai sunt lucruri de îmbunătățit, dar și lumea medicală și autoritățile și populația au înțeles că nu este de glumă cu acest virus și practic efortul tuturor până la urmă a făcut să avem niște rezultate pe care le consider bune în acest moment. Se putea și mai bine, dar oricum răspunsul din partea sistemului medical și din partea autorităților este în progres în acest moment.

D.B.: Când spuneți că suntem mai pregătiți vă referiți că avem acum echipamente medicale pentru medici, știu că asta a fost o problemă la început.

Elena Copaciu: Pentru toate cadrele medicale expuse, inclusiv la medicii de familie au ajuns echipamente de protecție. Sigur că este nevoie de mai mult în continuare. Capacitatea de testare a crescut semnificativ și mai există potențial de creștere dacă va fi nevoie. Deci acestea sunt categoric lucruri pozitive

D.B.: Voiam să vă întreb, doamna doctor, dacă s-au creat și acele circuite speciale pentru bolnavii de Coronavirus. Ele nu existau la începutul acestei perioade și poate din cauza aceasta am avut atât de multe cadre medicale infectate.

Elena Copaciu: Categoric, categoric. Asta a fost o mare problemă. Până s-au creat circuitele și până când le-au și respectat cadrele medicale astfel încât să nu existe risc de contaminare, trecând din zona roșie în celelalte zone ale spitalului.

D.B.: Vreau să vă mai întreb doamna doctor, ce trebuie să știe oamenii despre această boală? Sunt tot felul de informații în spațiul public atât alarmiste, cât și care minimalizează problema. Care sunt concluziile specialiștilor până la această oră?

Elena Copaciu: Ce știm sigur cu toții, și nu este nevoie să fii medic ca să înțelegi asta, este că nu putem glumi cu acest Coronavirus, trebuie luat în serios! Și, când spun asta, mă refer la respectarea unor reguli: știm că este un virus extrem de transmisibil, mult mai transmisibil decât virusurile gripale, acelea care dau acele valuri epidemiologice în fiecare an. S-a și văzut, la noi cred că există o experiență din zonele unde nu s-au respectat regulile de distanțare, de izolare, circuitele acelea care nu s-au respectat ne arată cât de transmisibil este acest virus. Faptul că în acest moment toate terapiile sunt nevalidate, putem spune că nu avem un medicament cu care să poată fi controlat virusul. Vaccinul este o speranță… deci păstrarea măsurilor, asepsie și antisepsie riguroase reprezintă cheia și ce avem cu toții de făcut în continuare și, de asemenea, respectarea unor reguli de distanțare socială, protejarea grupelor care s-au dovedit a fi cele mai vulnerabile cu această ocazie. Adică virusul, ca să extrapolez puțin, ne vorbește pe limba lui, dar ne și dictează ce avem de făcut. Asta avem de făcut deocamdată

D.B: Vă întrebam asta, doamna doctor, pentru că am văzut foarte multe reacții mai ales în spațiul online unde circulă multe fake news-uri, conform căreia în România se moare doar de Coronavirus, nu și de alte cazuri. Se sugerează că oamenii, indiferent de afecțiune, sunt trecuți ca fiind decedați de Coronavirus asta și pentru că, într-adevăr, acești oameni au și alte patologii în momentul decesului. De aceea v-am întrebat ce trebuie să știe oamenii despre acest virus.

Elena Copaciu: Deci disputa este dacă au murit de Coronavirus sau doar de Coronavirus fără ca virusul să fi contribuit la scurtarea zilelor pacientului respectiv. – Gândiți-vă doar la decesele din centrele de dializă, din centrele de bătrâni, de azilele de bătrâni – oamenii aceia ar fi trăit dacă nu era epidemia, n-ar fi murit acum și clar nu în număr atât de mare!

Dragoș Bistriceanu: E important că ne spuneți aceste lucruri!

Elena Copaciu: Deci clar trebuie să fi avut un test pozitiv, nu poate apărea la diagnosticul de deces Coronavirusul fără să existe test pozitiv. Au avut virusul în organism la momentul decesului. Forme clinice care să se încadreze în diagnosticul de boală probabil că au avut cam toți. Deci tot ce poate să intre în discuție este un pacient care are un test pozitiv, are bolile cronice pe care le vedem enumerate, și cel mult să vedem trecut acolo trecută o formă atipică de Coronaviroză, dar acestea sunt puține cazuri. Deci oamenii aceia, dacă nu făceau o formă de boală Covid, ar fi trăit cu bolile cronice pe care le aveau.

Dragoș Bistriceanu: E foarte importantă această informație, doamna doctor. E foarte important ca specialiștii să spună aceste lucruri pentru că oamenii minimalizează gravitatea acestui virus și e posibil să cădem în cealaltă extremă în care oamenii să nu mai respecte nici măcar ordonanțele militare.

Elena Copaciu: Ce pot să vă spun din poveștirile unor colegi, prieteni ai mei, care s-au vindecat după ce au trecut prin terapie intensivă. Unii sunt încă în convalescență pentru că boala aceasta are o evoluție de durată, adică nu trece rapid, ca să zic așa, și lasă o convalescență cu simptome destul de supărătoare: cu astenie, cu readaptare mai dificilă decât ne-am fi așteptat mai ales pentru niște oameni tineri care n-aveau alte probleme de sănătate. Deci nu este un parcurs deloc simplu, nu este o boală pe care să o luăm a la lejer. Trebuie tratată la modul serios și cel mai sigur mod de a te feri este prevenția. Prevenția este decisivă pentru fiecare dintre noi.

D.B: Vreau să vă mai întreb, doamna doctor, dacă au fost utile măsurile de carantină și în ce măsură. Asta în contextul în care sunt multe persoane care arată spre Suedia acolo unde s-a recurs mai degrabă la recomandări.

Elena Copaciu: Părerea mea este că măsurile luate de autoritățile române au fost bune și au salvat vieți. Inclusiv s-a reproșat că s-au închis prea devreme școlile, cursurile școlare. La momentul în care s-au oprit cursurile, printre elevii din București cel puțin circula o viroză care îi facea să stea acasă pe unii dintre ei mai mult decât au stat la școală în perioada respectivă. Deci, inclusiv din acest punct de vedere, a prins bine. Ulterior, bineînțeles, și pentru Coronavirus. Cu mici excepții, părerea mea este că populația a înțeles recomandările, că au fost militare sau nemilitare, dar recomandările autorităților au fost respectate. Inclusiv după cum s-a văzut în momentele de care se temeau cel mai mult, probabil, autoritățile – sărbătorirea paștelui ortodox sau catolic și această mini-vacanță tradițională în România de 1 mai. Au trecut cu bine. Deci, cred că la 15 mai va fi trecut și perioada de incubație pentru eventualii contacți și atunci autoritățile vor putea spune cu certitudine dacă este sigur să ridice măsurile de carantinare și în ce mod o vor face. Au timp să calibreze răspunsul pentru populație până atunci

D.B.: Doamna doctor, greșesc dacă spun că vom vedea cu siguranță dacă românii au respectat sau nu recomandările, acum, în perioada aceasta, în contextul în care înțeleg că această boală are o perioadă de incubație de 14 zile. E ciudat ce s-a întâmplat astăzi, la data la care înregistrăm interviul, am văzut că au fost peste 400 de cazuri. Ieri numărul scăzuse sub 200. Nici nu știm cum să înterpretăm aceste cifre pe care le primim zilnic.

Elena Copaciu: Trebuie corelate întotdeauna și cu capacitatea de testare din ziua respectivă – câte rezultate au fost validate în momentul acela. Probabil, în niște zile cum a fost duminica de Paște sau ziua de 1 mai, este posibil să nu se fi testat în toate centrele  – 13:10

D.B.: Avem, totuși, toate motivele să relaxăm măsurile în contextul în care știm că s-au realizat 200.000 de teste +/-, dar citisem informația conform căreia Ministerul Sănătății nu știe câte persoane au fost testate propriu-zis. Așa cum știm, persoanele infectate necesită un număr mai mare de teste. Avem motive să relaxăm măsurile? S-au făcut suficient de multe teste în România?

Elena Copaciu: După cum spuneam, inițial, la începutul lunii martie se testa în 7 centre din țară și aduc aminte că, oarecum m-am îngrozic, ca să zic așa, când am aflat dintr-o știre publică de niște probe care plecau noaptea de la Timișoara să vină la București să se testeze pentru că, nu știu de ce, numai acolo se putea testa. Probabil era weekend. Ulterior, capacitatea de testare, după cum s-a văzut, a crescut și încă mai poate crește pe seama centrelor private și probabil că una dintre cheile ridicării graduale a măsurilor de carantină va fi și creșterea capacității de testare. Va fi un număr mai mare de oameni expuși virusului din momentul în care se vor ridica astfel de restricții și atunci trebuie testați cât mai mulți pentru a avea imaginea circulației virusului în populație, să poți diagnostica rapid pe fiecare pacient pozitiv și să fie luate măsurile în funcție de simptome.

D.B.: E data de 15 mai o dată rezonabilă din punctul dumneavoastră de vedere? Unele voci spun că este prea devreme

Elena Copaciu: Cred că ce se întâmplă în perioada următoare, până pe 15 mai, este foarte important pentru ca autoritățile să-și facă o idee despre cum evoluează lucrurile în populație, în spitale, despre numărul de teste care se pot face și să calibreze răspunsul. Cred că, adică așa cum văd în momentul ăsta lucrurile, mai adecvat ar fi să se ridice treptat restricțiile și să existe un plan de protejare a grupelor vulnerabile.

D.B.: Ne putem aștepta, bănuiesc, și la un recul din partea bolii dacă măsurile sunt ridicate prea repede și atunci…

Elena Copaciu: Și atunci n-am câștigat nimic. Nu, nu, sigur autoritățile trebuie să pregătească mai multe scenarii și ce vă spuneam, ce se întâmplă în perioada următoare va ajuta să aleagă până la urmă scenariul cel mai adecvat pentru situația de la noi din țară. Sigur că în toate țările, mai ales dacă ne uităm la țările asiatice de unde a început valul de epidemie, toate s-au confrutat după ridicarea restricțiilor cu o creștere a numărului de cazuri pozitive și au trebuit să ia măsuri adecvate. Și noi trebuie să ne așteptăm la așa ceva și să avem un plan pentru această situație pentru a evita răspândirea necontrolată a viruslui și depășirea capacității sistemului sanitar românesc de a gestiona aceste cazuri

D.B.: Mai ales la începutul crizei din România, mai ales că am văzut ce s-a întâmplat la Gerota, la Suceava, s-au realizat comparații cu ceea ce s-a întâmplat la Colectiv. E adevărat, mulți spuneau că acest Coronavirus va fi un Colectiv la scară largă. Dumneavoastră ați coordonat raportul despre tragedia de atunci. Voiam să vă întreb dacă ați găsit asemănări între felul în care a gestionat statul situația atunci versus felul în care a fost gestionată situația de acum.

Elena Copaciu: Deci, nu sunt situații interpozabile. Acela a fost un dezastru care s-a întâmplat într-un loc, punctual, cu un număr mare de victime care au putut fi internate în capacitatea de internare în terapie intensivă pe raza municipiului București. Problema a fost lipsa de expertiză medicală de a gestiona un număr așa de mare de victime, mari arși, de către spitale în care nu se tratau mari arși. Și, în țară, foarte puțin ce-i drept. Acolo era o depășire a capacității sistemului sanitar pe care decidenții au înțeles-o destul de târziu. În acest moment, inclusiv recomandările sunt ca în caz de depășire a capacității de reacție într-o anume țară să poată fi activat un mecanism european de ajutorare și preluați acești răniți într-un interval de timp care să nu depășească 96 de ore.

D.B.: V-am întrebat pentru că și atunci, ca și acum, chiar dacă lucrurile s-au reglat între timp, inițial sistemul medical părea depășit de situație, atunci când vedeam ce s-a întâmplat cu spitalele, cu cadrele medicale.

Elena Copaciu: Da, deci pentru noi, oamenii din sistemul sanitar, a fost șocant să aflăm că de 2 ani de zile stocurile de urgență sunt 0. Acest fapt nu este admisibil. Oricum ai lua-o. Deci știai că nu ai ce lucra – pleci la război, dar nu ai cu ce, vorbind neoficial. În afară de asta, oameni cu autoritate în sistemul sanitar ne spuneau că este o simplă gripă, că este un virus mai slab decât virusul gripal. Or, ce informații veneau din lumea medicală și din știrile oficiale din Asia ne arătau că nu era deloc așa. La momentul la care a început tragedia din Lombardia, pentru noi, cei din lumea medicală, a fost un mare șoc să vedem ce se întâmplă acolo pentru că reanimatorii din Lombardia sunt unii dintre cei mai buni din lume și au cea mai bună școală de ventilație medicală, de tratat pacienți cu deficiențe respiratorii severe, de la care am învățat cu toții, noi cei care lucrăm în terapie intensivă. Ce li s-a întâmplat lor… te întrebai dacă un astfel de val epidemic vine în România „Noi ce facem?”. Puteai intra ușor în panică în momentul acela.

D.B.: Care au fost principalele lecții pe care le-au tras medicii români în urma experienței medicilor din Lombardia?

Elena Copaciu: Ulterior, nu numai medicii din Lombardia și-au împărtășit experiența, ci practic medici din toată lumea. În Europa, Societatea Europeană de Anestezie, Societatea Europeană de Terapie Intesnivă au avut webinarii, chiar și de 2 ori pe săptămână, în care medici, lideri de opinie în domeniul lor din Europa și din lume vorbeau și sintetizau experiența căpătată tratând acești bolnavi. Lucrurile acestea au fost extrem de utile și împărtășirea experienței care s-a făcut cu mare rapiditate între spitalele din Asia, spitalele din SUA și spitalele europene a ajutat enorm să înțelegem, să știm ce avem de făcut și dat fiind că nu a fost o presiune mare pe serviciile de terapie intensivă de la noi din țară chiar s-a putut face pentru pacienți ceea ce trebuia. Această comunicare a ajutat enorm

D.B.: Nu pot să nu vă întreb, este o întrebare suplimentară până la urmă, că tot vorbeam despre Colectiv. Atunci a fost o mare problemă cu infecțiile nosocomiale – ne-am dat seama că deși raportam puține infecții, ele existau, ba chiar erau extrem de agresive așa cum au spus o parte dintre medicii care au tratat pacienții care au ajuns în străinătate. Cum arată situația acum? S-au mai rezolvat lucrurile?

Elena Copaciu: Dacă îmi pot permite să fac această afirmație, până la urmă am și spus la un moment dat, că poate acest Coronavirus este șansa noastră să scăpăm de infecții nosocomiale sau măcar să reducem proporția lor în spitalele din România. Nu se va putea să ajungem la 0, nicio țară din lume nu reușeste asta, dar faptul că impunem niște reguli foarte stricte de asepsie și antisepsie și faptul că sunt suficiente echipamente în multe dintre spitalele românești la ora aceasta ar putea fi șansa noastră ca să scăpăm de ele. Bineînțeles că nu mai trebuie să funcționăm în spitale care sunt mai vechi de 100 – 150 de ani sau mai știu eu de cât timp funcționează niște clădiri care sunt poate clădiri de patrimoniu, dar care nu mai corespund nevoilor actuale ale pacienților și de aici nevoia de a avea cât mai repede spitale noi.

D.B.: Era o problemă la vremea respectivă și cu cadrul legislativ care impunea penalizări pentru spitalele care raportau infecții nosocomiale sau o rată mai mare a infecțiilor nosocomiale și atunci managerii se fereau să facă acest lucru.

Elena Copaciu: Într-adevăr, așa este!

D.B.: Între timp s-a mai schimbat acest lucru, din informațiile mele cadrul legislativ s-a mai modificat de atunci și până acum, sper să nu greșesc.

Elena Copaciu: Da, este modificat, dar în continuare este o teamă de a se raporta în mod corect din cauza temerii de litigii.

D.B.: Am înțeles, doamna doctor! Vreau să vă întreb, dumneavoastră aveți această specializare de medic primar la Anestezie Terapie Intensivă, care sunt particularitățile unui pacient cu Coronavirus, dacă trebuie, nu știu, o îngrijire specială în cazul acestora. Dacă se iau măsuri suplimentare, și bănuiesc că este cazul fiindcă discutăm despre o boală contagioasă.

Elena Copaciu: Categoric. Deci, pe de-o parte este vorba despre provocările medicale pe care le ridică aceste cazuri și care sunt diferite de orice altă boală din care am invățat până acum și am învățat și pe alții să trateze și care s-au conturat, ca să spun așa, din mers. S-au diferențiat mai multe forme de manifestări pulmonare care au impus protocoale diferite de suport de funcții vitale și mă refer aici la ventilația mecanică în primul rând. De asemenea, afectări extrapulmonare, afectarea cardiacă, miocardite și fenomenele acelea protrombotice, noi știm de multă vreme cel puțin în cazurile severe de terapie intensivă că între infecții, mai ales infecțiile virale, severe, și alterări de hemostaze și coagulare există o legătură foarte strânsă, iar potențialul protrombotic al acestei boli depășește un pic față de ce știam noi despre alte boli virale, inclusiv de la SARS sau de la epidemia de gripă AH1N1. Deci, un potențial protrombotic foarte mare.

D.B.: Rămân cu sechele pacienții care au necesitat terapie intensivă?

Elena Copaciu: Nu pot să spun că există o statistică făcută deja la pacienții români la acest moment, dar, unele țări, spun că pentru pacienții care au făcut forme grave de insuficiență respiratorie cu necesar de intubație și respirație mecanică, până la 30% ar putea face o fibroză pulmonară reziduală, iar la pacienți cu capacitate pulmonară afectată anterior bolii asta poate să însemne că s-ar putea să aibă nevoie de suport ventilator la domiciliu permanent sau intermitent, de pildă numai pe durata nopții. Ține și de factorii asociați pentru fiecare pacient în parte, dar există acest potențial ca să limiteze capacitatea funcțională respiratorie după cum, o altă provocare care apare în domeniul medical, este acest potențial protrombotic și de durata tratamentului profilactiv și curativ după externarea din spital. Încă nu este foarte clar cât trebuie să dureze, sigur mai mult de o lună, dar se pune problema dacă nu cumva e nevoie de 6 luni sau de un an și asta o ă vedem, ca să spun așa, pe măsură ce investigăm lucrurile. E o boală nouă și invățăm din mers, mai ales din experiența celor care s-au întâlnit cu valul epidemic înaintea noastră. O altă provocare a fost contaminarea personalului medical și în cazurile care au apărut la cadrele medicale, deci asta este indicatorul cel mai clar despre cât de transmisibil este virusul, iar acolo unde este o încărcătură virală mare, așa cum se întâmplă, de pildă, în mediile de terapie de intensivă din saloanele de spital cu pacienți multipli, și această incărcătură virală are legătură cu gravitatea bolii. Și asta e o învățătură pentru populația generală – trebuie să ne ferim cu întâlnirea cu virusul și de locurile unde ar putea fi o încărcătură virală mare.

D.B.: Foarte mulți cetățeni au început să se teamă în unitățile medicale, mai ales văzând ce se întâmâmplă în ultima perioade. Mulți au spus că spitalele deveniseră focarele de infecție principale din România, acolo unde cadrele medicale erau infectate, exista un număr mare de pacienți cu Coronavirus și atunci oamenii evitau să se mai ducă în spital când aveau probleme.

Elena Copaciu: Tocmai de aceea mi se pare important ca perioada care a mai rămas să fie folosită pentru o foarte bună dezinfecție de aseptizare a spațiilor de spital și gândite niște circuite foarte clare pentru pacienții cronici, iar sub nicio formă nu este de așteptat să se relaxeze măsurile de aseptie și vigilența în privința infectării cu Coronavirus sau orice alt microb în acest moment.

D.B.: Bănuesc că de aici înainte fiecare persoană care calcă pragul unui spital va fi, sau cel puțin așa ar trebui să fie metoda corectă, va fi considerată posibilă infectată și cu Coronavirus. Asta ar fi abordarea corectă.

Elena Copaciu: Probabil că da și cred că e foarte important să existe niște teste rapide în care să vezi dacă omul a trecut printr-o Coronaviroză, dacă are deja anticorpi sau dacă este pozitiv pentru Coronavirus. Va fi foarte important pentru perioada următoare.

D.B.: E interesant ce ne spuneți pentru că sunt multe voci din zona medicală care au spus că nu sunt neapărat de acord cu testările rapide pentru că nu ar fi suficient de eficient. Discutam, la un moment dat, chiar cu domnul Rafila care spunea că nu ar fi o soluție pentru România în contextul în care întrebarea mea sugera că ar trebui testată o parte mai mare din populație și poate ar trebui să recurgem și la acest tip de testări rapide.

Elena Copaciu: Poate că reprezintă o soluție, bineînțeles că trebuie discutată, dar decât deloc, totuși îți reperează o parte dintre pacienții pozitivi și poți să iei măsuri adecvate. Pe de altă parte știm că s-au dezvoltat și teste care sunt cu grad foarte mare de certitudine și atunci cred că trebuiesc făcute eforturi ca să le avem și pe acestea și să poată să fie folosite în cât mai multe laboratoare și spitale

D.B.: Vreau să vă întreb, ca o chestiune suplimentară, doamna doctor, dacă au existat impuneri din partea Ministerul Sănătății sau a altor instituții către medici – aceia de a nu vorbi foarte deschis cu presa. Eu asta am sesizat, oarecum, cu cât înaintam în timp.

Elena Copaciu: Din câte știu, există o recomandare ca să se facă toată comunicarea prin intermediul Grupului de Comunicare Strategică și la nivel de spital prin purtatori de cuvânt. Însă, din ce am văzut în perioada care a trecut, nu cred că au fost medici care au dorit să comunice și n-au făcut-o. Spre mediile acestea sociale foarte mulți medici și-au exprimat opiniile și s-a comentat pe marginea lor și nu neapărat aș spune că a fost o cenzură impusă, cât poate o reținere a unora de a comenta public.

D.B.: Vă mulțumesc foarte mult, doamna doctor, pentru timpul acordat și pentru informațiile extrem de interesante pe care ni le-ați furnizat!

Elena Copaciu: Și eu vă mulțumesc!

Dragos Bistriceanu

Realizator de emisiuni TV, absolvent de Științe politice, în ultimii ani numele meu a fost asociat diverselor proiecte civice. De la inițiative legislative până la campanii de informare sau stimulare a participării tinerilor la viața politică.


Anul 2020 în istorie: Pandemia a influențat știința, politica și atitudinile sociale

Fără îndoială, anul 2020 a fost anul marcat de pandemia...

Anul 2020 în istorie: coronavirusul a oprit planeta. Lumea s-a schimbat, omenirea nu!

Coronavirusul a oprit planeta în loc Fără îndoială, nimeni nu...

Leave your comment