Casele de copii în mâinile traficanților de carne vie. Persoane din conducerea DGASPC, implicați în această afacere

0 Comment
68 Views

În anul 2018, un studiu realizat de Indexul Global al Sclaviei arăta că țara noastră poartă 86.000 de cetățeni, captivi ai sclaviei moderne, un onorabil loc 19 ocupat de România în clasamentul țărilor din Europa și Asia Centrală. În același timp, în anul 2015, autoritățile Române anchetau peste 850 de cazuri de trafic de carne vie la nivel național.

Îngrijorător este numărul tinerilor exploatați din casele de copii, tineri care nu au niciun fel de sprijin, nu au persoane care să le fie alături, sau cel puțin oameni care să semnaleze dispariția acestora, atunci când ei sunt preluați și angrenați în activități infracționale.

40% dintre cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție socială, de plasament și de copii cu dizabilități, iar minorii sunt traficați în afara țării, fiind „învoiți” de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și „scoși la produs de către traficanți”, arată un raport al comisiei parlamentare care a anchetat situația copiilor dispăruți din România.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de plenul Camerei, care recomandă Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să introducă în viitoarea sa strategie pentru perioada 2025 – 2030, ca obiectiv de securitate naţională, combaterea fenomenului de dispariţie a copiilor şi traficului de persoane.

De asemenea, deputații recomandă reglementarea mecanismelor de lucru ale poliţiştilor care acţionează în activităţi de căutare, pentru a avea acces la instrumentele oferite de Codul de Procedură Penală pentru interceptare şi localizare a minorului dispărut.

Potrivit raportului, România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaţionale.

Care este principala cauza?

Un exemplu concret stă în facilitarea acestor activități infracționale încă din anul 2014 când țara noastră a micșorat considerabil pedepsele pentru cei găsiți vinovați de trafic de carne vie. În anul 2014, Parlamentul României a redus pedepsele pentru traficanți, dacă înainte acest gen de infracțiuni erau pedepsite cu inchisoarea de la 5 la 15 ani, ele au fost reduse cu pedepse între 3 și 10 ani.

Reglementările în vigoare nu au reușit să șteargă hibele acestui sistem, nerespectarea drepturilor copiilor instituționalizați a reprezentat de-a lungul timpului o practică foarte des folosită de către oamenii însărcinați să le asigure condițiile unui trai decent, iar instituțiile statului nu au avut timp să ia măsuri, sau nu au considerat că ar fi o problemă gravă care ar trebui rezolvată cât mai rapid. Din cauza ignoranței prezentate de toate instituțiile și persoanele abilitate, am avut de-a lungul timpului de înfruntat situații critice cum ar fi abuzurile sexuale, constituirea de retele de prostituție, abuzuri fizice, iar lista poate continua, sistemul românesc de centre pentru tinerii instituționalizați fiind de cele mai multe ori asemuit cu lagărele  de concentrare.

Pentru a expune abuzurile asupra acestor tineri, în anul 2019 un ONG a ales să intervieveze tineri postintituționalizați care au avut curajul să povestească experiența lor în aceste centre.

 “Aveam program de bătaie de la 22:00 la 03:00 noaptea, eram puși să facem flotări și în același timp primeam picioare în spate, nu mai eram lăsați la școală pentru că eram plini de vânătăi și asta ar fi creat suspiciuni.”

“Eram pusă să mă uit la vârsta de 4, 5 ani la colegii mei cum se băteau, iar cadrele din centru puneau pariuri pe ei ca să se bată, iar când nu făceam ceea ce mi se spunea, eram bătută până eram transportată la spital, violența era în floare.”

“ Am fost pus să mănânc săpunul de la toaletă, am fost ars cu țigara pe față, stingeau țigara pe noi.“

            “ Ajungeau să ne pună pastilele în mâncare , ulterior doctorul mi-a retras medicamentația spunându-mi ca nu aveam nevoie de ea.. “

Concluzile raportului:

  • România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaționale, ultimul de acest gen fiind al treilea raport de progres al Comisiei Europene din data de 20 octombrie 2020 cu privire la combaterea traficului de persoane2 sub articolul 20 din Directiva 2011/36/EU pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestui fenomen.
  • Traficul de persoane este o problemă deosebită, având în vedere dimensiunile acesteia care necesită o atenție din partea tuturor actorilor implicați.
  • Pe primul loc se află traficul în scop de exploatare sexuală, unde grupul principal vizat îl reprezintă fetele și femeile; urmează exploatarea prin muncă, unde grupul principal vizat sunt bărbații, iar pe locul al treilea se află traficul pentru exploatare prin cerșetorie. Ministerul Public recunoaște concluziile rapoartelor internaționale cu privire la persistența României ca țară de origine. Aceste rapoarte (Raportul Greta, Raportul de Stat al SUA și alte rapoarte la nivelul UE) demonstrează că există multiple fațete ale traficului: pentru muncă, exploatare sexuală, cerșetorie. Traficul de persoane este mai mult decât o simplă infracțiune prevazută în Codul Penal, după cum afirmadirectorul ANITP. Este un fenomen social, cu anumite caracteristici, de la cauzele care îl generează și condițiile care favorizează dezvoltarea fenomenului.

Sursa: https://romania.europalibera.org

Dragos Matei
Article by Dragos Matei

Absolvent de Stiinte Politice la Universitatea din București, masterand al Facutății de Sociologie și Asistență Socială - UB, specializarea Studii de Securitate.


ICCV - raport detaliat despre criza economică declanșată de pandemia COVID-19

Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române...

Leave your comment