Cum a ajuns România să raporteze aproape 1000 de infectări în decurs de 24 de ore ANALIZĂ

0 Comment
137 Views

Poporul român – corigent la testul maturității?!

România a atins un prag neașteptat de infectări raportate în decursul a 24 de ore. Grupul de Comunicare Strategică a anunțat astăzi că au fost înregistrate 994 de noi cazuri, iar 36 de persoane au decedat în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2. Cifrele se prezintă îngrijorător, iar previziunile arată că românii au toate motivele să fie alarmați de evoluția epidemiei COVID-19 din România pe parcursul lunii august.

Dacă ar fi să găsim vinovații pentru această situație cu siguranță am umple pagini întregi de text întrucât vina este distribuită în mai multe direcții. Poporul român, spre exemplu, s-a arătat incapabil să depășească testul maturității și al responsabilității cu privire la conduita necesară într-un astfel de context epidemiologic. În luna aprilie s-a făcut referire în mod constant la cazul Suediei, la faptul că și țara noastră ar fi trebuit să preia același model și să nu impună restricții. Nu putem decât să ne imaginăm dezastrul ce s-ar fi abătut asupra țării noastre într-un astfel de scenariu, mai ales dacă vedem că și Suedia a fost nevoită, după degenerarea stării de fapt, să impună o serie de restricții pentru a se lupta cu această criză. În plus, recomandările autorităților au fost respectate de la început de către suedezi, fapt ușor de observat din imaginile cu restaurantele aproape goale Stockholm.

Din nefericire, conduita populației din România a arătat că situația poate degenera rapid în lipsa unor măsuri punitive din partea statului. Chiar și reprezentanții Guvernului, în frunte cu premierul Ludovic Orban, au oferit un exemplu negativ prin faptul că n-au respectat măsurile impuse pe timpul pandemiei – au organizat petreceri și n-au purtat mască de fiecare dată când situația a impus-o.

Teoriile conspirației – de la Bill Gates și 5G până la dictatura sanitară

În mediul virtual, teoriile conspirației au reprezentat o sursă constantă de alimentare a neîncrederii populației față de măsurile autorităților. Inițial, s-a discutat despre Bill Gates, inventatorul care și-ar dori să introducă vaccinarea colectivă, bazându-se pe o declarație a acestuia din trecut scoasă din context. Aproape concomitent s-a discutat despre 5G-ul care, de fapt, ar produce toate aceste simptome ale virusului și cum diverse țări ar fi interzis utilizarea acestuia. Chiar dacă există voci care alimentează aceste teorii în continuare, tot mai multe persoane s-au îndepărtat de aceste teze. În schimb, introducerea dictaturii sanitare a început să fie pe buzele a tot mai mulți români. Adepții teoriilor conspirației, oameni cu legături dubioase cu site-uri precum Sputnik, au profitat de o lege prost redactată a Guvernului și au încercat să instige lumea la nesupunere, spunând că se încearcă impunerea unui soi de dictatură militară.

Cu siguranță, căderea românilor în astfel de capcane informaționale reprezintă un alt test la care noi, ca popor, am eșuat. Neîncrederea tot mai mare alimentată de astfel de teorii a generat o relaxare tot mai mare în rândul cetățenilor, iar efectele sunt ușor de văzut dacă ne raportăm la numărul de cazuri anunțate în ultimele săptămâni

Curtea Constituțională, Renate Weber și bâlbele autorităților

Curtea Constituțională a reprezentat un organism toxic pentru gestionarea crizei de către specialiști. Nu analizăm elemente care țin de cadrul juridic cu privire la felul în care autoritățile au redactat ordinele de ministru și felul în care se aplicau amenzile sau carantina populației, ci implicațiile propriu-zise ale deciziilor emise de către CCR. Cu siguranță, au existat sincope impardonabile din partea Guvernului Orban cu privire la conținutul actelor emise, dar soluțiile pronunțate de Curte au reușit să destabilizeze total aparentul echilibrul în privința gestionării crizei existent până la mijlocul lunii iunie.

În primul rând, amenzile declarate neconstituționale pe care autoritățile le-au aplicat în starea de urgență au generat un soi de revoltă în rândul cetățenilor, dar și de ușurare că de atunci încolo puteau să acționeze așa cum doresc fără a exista consecințe din punct de vedere legal. O altă decizie a căror consecințe pot fi urmărite zilnic, în urma raportărilor autorităților, ține de externările la cerere ale pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. În lipsa pârghiilor privind carantina și izolarea persoanelor infectate, pârghii înlăturate în urma deciziei CCR, cetățenii au procedat cum au considerat de cuvință – unii s-au externat, starea li s-a agravat și s-au întors în spital, alții au decedat acasă în timp ce unii s-au plimbat nestingheriți, fără a exista posibilitatea de a li se impune carantina sau izolarea.

În mod paradoxal, Renate Weber, fostă candidată din partea ALDE pentru funcția de europarlamentar și Avocat al Poporului, a fost cea care a realizat respectivele sesizări către Curtea Constituțională, cel puțin în privința pacienților asimptomatici cărora statul a fost nevoit să le permită externarea după decizia pronunțată de CCR. Și iată cum putem identifica o altă cauză care a generat creșterea alarmantă a numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2. În plus, așa cum aminteam mai devreme, bâlbele autorităților din punct de vedere al redactării juridice, dar și din punctul de vedere al aparițiilor publice (petrecerea lui Orban, petrecerea lui Rareș Bogdan, ședința lui Costel Alexe).

România – Brazilia Europei?!

Publicația italiană Il Messaggero a atras atenția că România poate deveni un real pericol pentru întreg continetul european. Jurnaliștii italieni fac referire la numărul mare de cazuri raportat de autorități zilnic, dar și la diaspora românească extrem de numeroasă care poate facilita răspândirea virusului pe continent. În mod categoric, România pare a fi țara cea mai afectată de această criză în ciuda unei aparente reușite la începutul pandemiei COVID-19.

Depinde de fiecare dacă lucrurile vor degenera sau nu. Platforma FacemSpitale.ro face apel la responsabilitate și grijă față de aproapele nostru. Masca și distanța pot salva vieți!

Dragos Bistriceanu

Realizator de emisiuni TV, absolvent de Științe politice, în ultimii ani numele meu a fost asociat diverselor proiecte civice. De la inițiative legislative până la campanii de informare sau stimulare a participării tinerilor la viața politică.


Anul 2020 în istorie: Pandemia a influențat știința, politica și atitudinile sociale

Fără îndoială, anul 2020 a fost anul marcat de pandemia...

Anul 2020 în istorie: coronavirusul a oprit planeta. Lumea s-a schimbat, omenirea nu!

Coronavirusul a oprit planeta în loc Fără îndoială, nimeni nu...

Leave your comment